Siaosi Georgescu |

Siaosi Georgescu

Sa iloa lelei ma fiafia e le au fa'alogologo Soviet le tusiata iloga a Roma - o se fa'aliliuupu mata'ina o tala fa'asolopito, ma o se tagata fa'alauiloa fa'afiafiaga o musika fa'aonaponei, aemaise lava o musika a lona atunu'u, ma o se uo sili a lo tatou atunu'u. George Georgescu, amata mai i le tolusefulu, na asiasi soo i le USSR, muamua na o ia, ona ia taitaia lea ma le Bucharest Philharmonic Orchestra. Ma o asiasiga taitasi na liua i se mea taua i lona olaga faatufugaga. O nei mea na tutupu o loʻo fou pea i le manatuaina o i latou na auai i ana konaseti, oe na faʻafiafiaina i lana faʻauigaina o le Symphony Lona Lua a Brahms, Beethoven's Seventh, Khachaturian's Second, solo a Richard Strauss, o le faatumuina o galuega a George Enescu ua tumu i le afi ma lanu feilafi. “I le galuega a lenei matai sili, o se uiga susulu e tu'ufa'atasia ma le sa'o ma le magafagafa o faauigaga, ma se malamalama lelei ma se lagona o le sitaili ma le agaga o le galuega. O le faʻalogologo i se taʻitaʻi, e te lagona o le faʻatinoga o se fiafiaga faʻataʻitaʻi i taimi uma, o taimi uma o se gaioiga fatufatuga moni, "na tusia ai e le tusitala o V. Kryukov.

Sa manatua Georgescu i le auala lava lea e tasi e le aofia o le tele o atunuu i Europa ma Amerika, lea na ia faia ai ma le manumalo mo le tele o tausaga. Perelini, Pale, Vienna, Moscow, Leningrad, Roma, Atenai, Niu Ioka, Prague, Warsaw - e le o se lisi atoa lea o aai, faʻaaliga na faʻaalia ai George Georgescu taʻutaʻua o se tasi o taʻitaʻi sili o lo tatou seneturi. Pablo Casals ma Eugène d'Albert, Edwin Fischer ma Walter Piseking, Wilhelm Kempf ma Jacques Thiebaud, Enrico Mainardi ma David Oietrach, Arthur Rubinstein ma Clara Haskil o nisi na o le au fai pese toatasi na latou faia pese faatasi ma ia i le lalolagi atoa. Ae, ioe, sa sili ona alofagia o ia i lona atunuu - o se tagata e tuuina atu lona malosi atoa i le fausiaina o le aganuu musika Roma.

E foliga mai e sili atu le feteʻenaʻi i aso nei ona o ona uso a tagata na iloa Georgescu le taʻitaʻi naʻo le maeʻa ona ia maua se tulaga mautu i luga o le tulaga o le konaseti a Europa. Na tupu i le 1920, ina ua ia tu muamua i le faamafanafanaga i le Bucharest Ateneum hall. Peitaʻi, na tulaʻi Georgescu i luga o le tulaga o le maota lava e tasi i le sefulu tausaga na muamua atu, ia Oketopa 1910. Ae na avea o ia ma se talavou pese pese, o se tasi na faauu mai le conservatory, o le atalii o se tagata faigaluega faatauvaa i le uafu o Sulin i Danube. Sa valoia o ia o se lumanai sili, ma ina ua uma ona faauu mai le Conservatory, sa ia alu i Perelini e faaleleia ma le lauiloa Hugo Becker. E leʻi umi ae avea Georgescu ma sui o le Marto Quartet taʻutaʻua, na manumalo i le mamalu lautele ma le faauoga a tagata musika e pei o R. Strauss, A. Nikish, F. Weingartner. Ae ui i lea, o sea galuega mataʻina na amata na faʻalavelave faʻafuaseʻi - o se gaioiga le manuia i se tasi o konaseti, ma o le lima agavale o le tagata musika na leiloa le malosi e pulea ai manoa.

O le tusiata lototele na amata ona suʻe ni auala fou e faʻataʻitaʻi ai, e faʻatautaia ai ma le fesoasoani a uo, ma sili atu i mea uma Nikish, o le pule o le pulega faaili. I le tausaga o le faaiuga o le Taua Muamua a le Lalolagi, na ia faia lona amataga i le Berlin Philharmonic. O le polokalame e aofia ai le Tchaikovsky's Symphony No. XNUMX, Strauss' Til Ulenspiegel, le koneseti piano a Grieg. O lea na amata ai le a'e vave i le maualuga o le mamalu.

E leʻi leva talu ona toe foʻi mai i Bucharest, ae nofo Georgescu i se nofoaga iloga i le olaga musika o lona lava aai. Na te faʻatulagaina le National Philharmonic, lea na ia faʻauluuluina talu mai lena taimi seia oʻo i lona maliu. O iinei, i lea tausaga ma lea tausaga, o loʻo faʻalogoina ai galuega fou a Enescu ma isi tusitala Roma, o loʻo vaʻaia Georgescu o se faʻaliliuga atoatoa o ana musika, o se fesoasoani ma se uo faamaoni. I lalo o lana taʻitaʻiga ma lona auai, o musika symphonic Romanian ma faʻafiafiaga faʻaili e oʻo atu i tulaga o le lalolagi. O gaoioiga a Georgescu sa sili ona lautele i tausaga o le malosi o tagata. E leai ma se galuega tele faamusika na atoatoa e aunoa ma lona auai. Na te aʻoaʻoina ma le le vaivai ni fatuga fou, maimoaga i atunuʻu eseese, fesoasoani i le faʻatulagaina ma le faia o tausamiga ma tauvaga a Enescu i Bucharest.

O le manuia o faatufugaga a le atunuu o le sini maualuga lea na tuuto atu i ai George Georgescu lona malosi ma le malosi. Ma o manuia i le taimi nei o musika Roma ma musika o le maafaamanatu sili ia Georgescu, o se tusiata ma se lotonuu.

“Contemporary Conductors”, M. 1969.