Artur Schnabel |

Arthur Schnabel

O lo tatou seneturi na faailogaina le mea sili ona taua i le tala faasolopito o faatufugaga: o le mea fou o le pueina o leo na matua suia ai le manatu o le au fai pese, ma mafai ai ona "toe faʻaleleia" ma faʻamaonia soʻo se faʻauigaga, ma avea ai ma meatotino a le gata i aso nei, ae faapea foi ma tupulaga o le lumanai. Ae i le taimi lava e tasi, o le pueina o leo na mafai ai ona lagona ma le malosi faʻafouina ma le manino pe faʻafefea tonu le faʻatinoga, faʻamatalaga, o se ituaiga o fatufatuga faʻataʻitaʻiga, e faʻatatau i le taimi: o le mea na foliga mai o se faʻaaliga, a o faagasolo tausaga e le mafaamatalaina le tuputupu ae. tuai; o le mea na mafua ai le fiafia, o nisi taimi e na o le le mautonu. E masani ona tupu lenei mea, ae o loʻo i ai ni tuusaunoaga - o tagata tusiata o latou ata e matua malosi ma atoatoa e le mafai ona "aʻa". O Artur Schnabel o se tusiata faapena. O lana taʻaloga, faʻasaoina i lipine i luga o faʻamaumauga, e toetoe lava a malosi ma loloto se lagona i aso nei e pei o na tausaga na ia faia ai i luga o le tulaga o le konaseti.

• Piano musika i le faleoloa i luga ole laiga OZON.ru

Mo le tele o tausaga, sa tumau pea Arthur Schnabel o se ituaiga tulaga - o se tulaga o le tamalii ma le mama masani o sitaili, anotusi ma le maualuga faaleagaga o le faatinoga, aemaise lava pe a oo mai i le faamatalaina o musika a Beethoven ma Schubert; ae peitai, i le faauigaga a Mozart po o Brahms, e toaitiiti e mafai ona faatusatusa ia te ia.

Mo i latou na iloa o ia na o faʻamatalaga - ma o nei mea, ioe, o le toʻatele i aso nei - Schnabel na foliga mai o se faʻailoga mataʻutia, titanic. I le taimi nei, i le olaga moni o ia o se tagata puʻupuʻu ma le sika lava e tasi i lona gutu, ma na o lona ulu ma lima e le tutusa le lapopoa. I se tulaga lautele, na te leʻi fetaui ma le manatu o le uXNUMXbuXNUMXble "pop star": leai se mea i fafo i le auala o le taʻalo, leai ni gaioiga le manaʻomia, taga, poses. Ae ui i lea, ina ua ia nofo i lalo i le mea faifaaili ma ave le fati muamua, o se filemu natia na faatuina i totonu o le faletele. O lona ata ma lana ta'aloga na fa'aalia ai lena uiga fa'apitoa, fa'apitoa na avea ai o ia ma se tagata iloga i lona soifuaga. O lenei talatuu o loʻo lagolagoina pea e "faʻamaoniga faaletino" i le tulaga o le tele o faʻamaumauga, o loʻo puʻeina moni i ana faʻamanatuga "Loʻu Olaga ma Musika"; o loʻo faʻaauau pea ona lagolagoina lana halo e le tele o tamaiti aʻoga o loʻo nofoia pea tulaga taʻutaʻua i luga o le tafailagi o ta piano lalolagi. Ioe, i le tele o itu e mafai ona manatu Schnabel o le na faia se ta piano fou faaonaponei - e le gata ona na ia faia se aoga ta piano matagofie, ae faapea foi ona o lana faatufugaga, e pei o le faatufugaga a Rachmaninoff, na muamua atu i lona taimi ...

O Schnabel, e pei ona i ai, faʻafefe, faʻapipiʻiina ma atiina ae i lana faatufugaga foliga sili ona lelei o le piano piano XNUMXth-seneturi - faʻailoga toa, lautele lautele - foliga e faʻalatalata atu ai o ia i sui sili ona lelei o tu ma aga ta piano a Rusia. E le tatau ona galo a o leʻi ulufale atu i le vasega o T. Leshetitsky i Vienna, sa ia suʻesuʻe mo se taimi umi i lalo o le taʻitaʻiga a lona faletua, o le ta piano lauiloa a Rusia A. Esipova. I lo latou fale, na ia vaaia ai le tele o musika maoae, e aofia ai Anton Rubinstein, Brahms. E oo atu i le sefululua tausaga, o le tama ua uma ona avea ma se tusiata atoatoa, o lana taaloga na tosina atu i le loloto o le mafaufau, e le masani ai mo se tamaititi aoga. Ua lava le fai atu o lana lisi e aofia ai sonatas a Schubert ma fatuga a Brahms, lea e oo lava i tusiata poto masani e seasea mafai ona taaalo. O le fuaitau Leshetitsky na fai atu i le talavou Schnabel na ulufale atu foi i le tala: "E le mafai lava ona avea oe ma se ta piano. O oe o se tagata musika!”. O le mea moni, e leʻi avea Schnabel ma "virtuoso", ae o lana taleni o se tagata musika na faʻaalia i le atoaga o igoa, ae i le pianoforte.

Na faia e Schnabel lona amataga i le 1893, na faauu mai le Conservatory i le 1897, ina ua lauiloa lona igoa. O lona faʻavaeina na faʻafaigofie tele ona o lona naunau mo musika potu. I le faaiʻuga o le senituri lona 1919, na ia faavaeina ai le Schnabel Trio, lea na aofia ai foʻi le ta vaiolini o A. Wittenberg ma le fai cellist o A. Hecking; mulimuli ane sa ia ta tele ma le vaiolini K. Flesch; faatasi ai ma ana paaga o le tagata pese o Teresa Behr, o le na avea ma ava a le fai musika. I le taimi lava e tasi, na maua ai e Schnabel le pule o se faiaoga; i le 1925 na ia maua ai le igoa o le polofesa mamalu i le Conservatory Berlin, ma mai le 20 sa ia aoaoina le vasega piano i le Berlin Higher School o Musika. Ae i le taimi lava e tasi, mo ni nai tausaga, e leʻi tele le manuia o Schnabel i le avea ai o se tagata pese toatasi. I tua i le amataga o le 1927s, o nisi taimi sa tatau ona ia faia se faafiafiaga i totonu o le afa-gaogao potu i Europa, ma sili atu i Amerika; e foliga mai, e leʻi oʻo mai le taimi mo se iloiloga talafeagai o le tusiata. Ae faasolosolo malie lava ona tupu lona lauiloa. I le 100, na ia faailogaina ai le 32 tausaga o le maliu o lana tupua, Beethoven, mo le taimi muamua na faatinoina uma ana sonata 1928 i le taamilosaga e tasi, ma i ni nai tausaga mulimuli ane, o ia o le tagata muamua i le talafaasolopito na faamaumauina uma i faamaumauga - i le i lena taimi, o se galuega e leʻi tupu muamua na manaʻomia ai le fa tausaga! I le 100, i le 1924th anniversary o le maliu o Schubert, na ia taina ai se taamilosaga e aofia ai toetoe lava o ana fatuga ta piano. Ina ua mavae lena, mulimuli ane, na oo mai ia te ia le aloaia lautele. O lenei tusiata na sili ona taua i lo tatou atunuu (lea mai le 1935 i le XNUMX na ia faia ai pea konaseti ma le manuia tele), aua o tagata e fiafia i musika Soviet e masani ona tuu i le tulaga muamua ma sili atu le taua i luga o le tamaoaiga uma o faatufugaga. Na ia fiafia foi e faatino i le USSR, ma matauina le "aganuu maoae musika ma le alofa o le toatele o tagata mo musika" i lo tatou atunuu.

Ina ua uma le pulega a le au Nazis, na iu lava ina tuua e Schnabel Siamani, nofo mo sina taimi i Italia, sosoo ai ma Lonetona, ma e leʻi umi ae siitia atu i le Iunaite Setete i le valaaulia a S. Koussevitzky, lea na vave ona maua ai le alofa lautele. O i inā na nofo ai o ia seʻia oo i le iʻuga o ona aso. Na maliu faafuasei le musika, i le afiafi o le amataga o se isi taamilosaga tele konaseti.

O le lisi a Schnabel e lelei tele, ae e le gata. Na manatua e le au a'oga i lesona o lo latou faiaoga na taina i le loto toetoe lava o tusi piano uma, ma i ona tausaga amata i ana polokalame e mafai e se tasi ona feiloai i igoa o tagata fiafia - Liszt, Chopin, Schumann. Ae ina ua oʻo i le matua, na faʻatapulaʻaina e Schnabel o ia lava ma aumai i le aofia na o le mea na sili ona vavalalata ia te ia - Beethoven, Mozart, Schubert, Brahms. O ia lava na uunaʻia lenei mea e aunoa ma se taupulepulega: “Na ou manatu o se faaeaga le taofia o aʻu i se vaipanoa maugā maualuluga, lea e toe matala ai le tele o mea fou i tua atu o tumutumu taʻitasi.”

Sa maoae le ta’uta’ua o Schnabel. Ae ui i lea, e leʻi mafai e le au faʻamaoni i le piano ona talia le manuia o le tusiata ma faʻafeiloaʻi. Na latou matauina, e le aunoa ma le lotoleaga, o "tu'i" uma, o taumafaiga vaaia uma, na latou faaaogaina e foia ai faigata na laga e Appassionata, concertos po o sonata tuai a Beethoven. Sa tuuaia foi o ia i le soona faautauta, mago. Ioe, na te leʻi mauaina faʻamatalaga mataʻina a Backhouse poʻo Levin, ae leai ni luitau faʻapitoa na le mafai ona faʻafefe mo ia. "E matua mautinoa lava e leʻi iloa lelei e Schnabel le faʻataʻitaʻiga virtuoso. Na te lei manao lava e maua o ia; na te le manaʻomia, aua i ona tausaga sili ona lelei sa i ai sina mea itiiti na te manaʻo ai, ae le mafai ona faia, "na tusia ai e A. Chesins. O lona uiga lelei na lava mo le mulimuli o faamaumauga, na faia i se taimi lata mai i lona maliu, i le 1950, ma faʻaalia ai lana faʻamatalaga o Schubert's impromptu. E ese lava - na tumau pea Schnabel o se tagata musika. O le mea autu i lana taaloga o se lagona le mafaaseseina o le faiga, filosofia faʻatonuga, faʻaalia o le fuaitau, malosi. O uiga ia na fa'amauina ai lona saoasaoa, lona pao - sa'o i taimi uma, ae le o le "metro-rhythmic", o lona fa'atinoga o le manatu atoa. Ua faaauau mai Chasins: “E lua uiga autū o le taalo a Schnabel. Sa matua'i atamai lava o ia i taimi uma ma e le fa'ailoa mai. O konaseti a Schnabel e le pei o isi. Na ia faagaloina i tatou e uiga i le au fai pese, e uiga i le tulaga, e uiga i le piano. Na ia faamalosia i matou e tuuina atu atoatoa i matou i musika, e faasoa atu lana lava faatofuina.

Ae mo na mea uma, i vaega lemu, i musika "faigofie", o Schnabel e le mafaatusalia moni lava: o ia, e pei o ni nai tagata, na iloa le auala e manava ai le uiga i se fati faigofie, e faaleoina se fuaitau ma se taua tele. E mataʻina ana upu: “E faataga tamaiti e taaalo i le Mozart, ona e tau leai ni nota a Mozart; O tagata matutua e aloese mai le taina o le Mozart aua e taugata uma le tau.

O le aʻafiaga o le taʻaloga a Schnabel na matua faʻaleleia e lona leo. Pe a manaʻomia, e malu, evelveti, ae afai e manaʻomia ni tulaga, na aliali mai ai se paolo uʻamea; i le taimi lava e tasi, o le saua po o le faʻaaloalo sa ese ia te ia, ma soʻo se faʻavasegaga malosi e faʻatatau i manaʻoga o musika, lona uiga, lona atinaʻe.

Na tusia e le tagata faitio Siamani o H. Weier-Wage e faapea: “E ese mai i uiga mataʻutia o isi ta piano iloga i ona aso (mo se faaaʻoaʻoga, o d’Albert po o Pembaur, Ney po o Edwin Fischer), o lana taʻalo e masani ona maua ai se lagona o le taofiofi ma le toʻa. . Na te le tuʻuina atu ona lagona e sola ese, o lona faʻaalia na natia, o nisi taimi e toetoe lava a malulu, ae e matua mamao lava mai le "mea faʻapitoa". O lana metotia atamai na foliga mai na muai vaʻaia ai manatu o augatupulaga mulimuli ane, ae na tumau pea na o se auala e foia ai se galuega faatufugaga maualuga.

O le talatuu a Artur Schnabel e eseese. Sa ia galue tele ma fua mai o se faatonu. I le 1935, na maua mai ai se galuega faavae - o se lomiga o sonata uma a Beethoven, lea na ia aoteleina ai le aafiaga o le tele o augatupulaga o le au faaliliu ma otootoina ona lava manatu muamua i le faauigaina o musika a Beethoven.

O le galuega a le tusitala o loʻo nofoia se nofoaga faʻapitoa i le talaaga a Schnabel. O lenei "matagofie" i le piano ma le maelega o le vasega o se tagata suʻesuʻe fiafia i ana musika. O ana fatuga - ma e aofia ai se konaseti piano, se manoa quartet, se cello sonata ma fasipepa mo pianoforte - o nisi taimi e ofo ai i le lavelave o le gagana, malaga e leʻi mafaufauina i le malo o le taulaga.

Ae ui i lea, o le autu, taua autu i lona talatuu, o le mea moni, o faamaumauga. E tele naua: konaseti na saunia e Beethoven, Brahms, Mozart, sonata ma fasi e a latou tusitala e sili ona fiafia i ai, ma sili atu, e oo atu i le Savaliga a le Militeri a Schubert, na faia i lima e fa ma lona atalii o Karl Ulrich Schnabel, Dvorak ma Schubert quintets, na pueina i totonu. galulue faatasi ma le quartet "Yro arte". I le iloiloina o lipine na tuu e le ta piano, na tusi ai le tagata faitio Amerika o D. Harrisoa e faapea: “E tau le mafai ona ou taofiofia aʻu lava, i le faalogo atu i le tautala e faapea na tuuaʻia Schnabel na mafatia i faaletonu i le faiga o auala ma o lea, e pei ona fai mai nisi tagata, na ia lagona le sili atu le toʻa i musika lemu. nai lo le vave. Ua na o se mea valea, talu ai o le ta piano sa pulea atoatoa lana mea faifaaili ma o taimi uma, faatasi ai ma se tasi pe lua tuusaunoaga, "taulima" i sonatas ma concerto e peiseai na faia faapitoa mo ona tamatamailima. O le mea moni, o feeseeseaiga e uiga i le Schnabel technique e faʻasalaina i le oti, ma o nei faamaumauga e faʻamaonia ai e leai se fuaitau e tasi, tele pe laʻititi, e maualuga atu nai lo lona atamai.

E ola pea le talatuu a Artur Schnabel. I le gasologa o tausaga, o le tele ma le tele o faʻamaumauga o loʻo maua mai i faʻamaumauga ma faʻaavanoaina i le lautele o le au fiafia musika, faʻamaonia le fua o le tusiata a le tusiata.

Lit.: Smirnova I. Arthur Schnabel. – L., 1979