Walter Gieseking |

Walter Gieseking

Lua aganuʻu, lua tu ma aga musika sili na fafagaina le ata o Walter Gieseking, tuʻufaʻatasia i ona foliga vaaia, ma tuʻuina atu ia te ia uiga tulaga ese. E pei lava o le taunuuga lava ia na fuafua mo ia e ulufale atu i le tala faasolopito o le piano o se tasi o faaliliu sili o musika Farani ma i le taimi lava e tasi o se tasi o uluai tagata taaalo musika Siamani, lea na maua ai e lana taʻaloga le alofa tunoa, mama Farani. māmā ma le alofa tunoa.

Na fanau le ta piano Siamani ma faʻaalu lona talavou i Lyon. O ona matua sa galulue i vailaau ma le biology, ma o le naunau mo le faasaienisi na tuufaasolo atu i lona atalii - seia oo i le faaiuga o ona aso sa avea o ia ma se tagata suʻesuʻe ornithologist. Na amata ona ia suʻesuʻeina musika i se taimi tuai, e ui na ia suʻesuʻe mai le 4 o ona tausaga (e pei ona masani ai i totonu o se fale atamai) e ta le piano. Ina ua uma ona siitia atu le aiga i Hanover, na amata ona ia faia ni lesona mai le faiaoga lauiloa o K. Laimer ma e leʻi umi ae ulufale atu i lana vasega o le Conservatory.

• Piano musika i le faleoloa i luga ole laiga OZON.ru

Sa ofoofogia le faigofie na ia aoaoina. I le 15 o ona tausaga, na ia tosina atu ai le mafaufau i tua atu o ona tausaga ma se faʻamatalaga faʻapitoa o le fa Chopin ballads, ona tuʻuina atu lea o konaseti e ono i se laina, lea na ia faia uma ai le 32 Beethoven sonatas. “O le mea sili ona faigata o le aoaoina o mea uma i le loto, ae sa le faigata tele,” na ia toe manatua mulimuli ane ai. Ma sa leai se mimita, leai se soona fai. Taua ma auaunaga faamiliteli na faalavelave puupuu i suesuega a Gieseking, ae i le 1918 na ia faauu mai le Conservatory ma vave ona maua le lauiloa tele. O le faavae o lona manuia o taleni maoae uma ma lona faaaogaina faifaipea i lana lava faiga o se metotia fou o suesuega, atiina ae faatasi ma le faiaoga ma le uo Karl Leimer (i le 1931 na latou lomia faasalalau laiti e lua o loo otootoina ai faavae o la latou metotia). O le ute o lenei metotia, e pei ona taʻua e le tagata suʻesuʻe Soviet, Polofesa G. Kogan, "e aofia ai le mafaufau loloto i le galuega, aemaise lava e aunoa ma se meafaigaluega, ma i le vave faʻamalieina maualuga o maso pe a uma taumafaiga taʻitasi i le taimi o le faʻatinoga. ” Le tasi auala poʻo le isi, ae na atiina ae e Gieseknng se manatuaga tulaga ese moni, lea na mafai ai e ia ona aʻoaʻoina galuega sili ona faigata ma le saoasaoa tele ma faʻaputuina se lisi tele. "E mafai ona ou aʻoaʻoina i le loto i soʻo se mea, e oʻo lava i luga o se tram: o faʻamatalaga o loʻo lolomi i loʻu mafaufau, ma a latou oʻo iina, e leai se mea e faʻaumatia ai," na ia taʻutino ai.

O le saoasaoa ma metotia o lana galuega i fatuga fou sa lauiloa. Sa latou faamatalaina i se tasi aso, a o asiasi atu i le fatu pese o M. Castel Nuovo Tedesco, sa ia vaaia ai se tusitusiga o se seti piano fou i luga o lona tulaga piano. Ina ua uma ona taina iina "mai le vaai", na talosaga Gieseking mo le aso e tasi ma toe foi mai i le aso na sosoo ai: na aʻoaʻoina le suʻega ma e leʻi umi ae taina i se konaseti. Ma o le koseti sili ona faigata na faia e se isi tusitala Italia G. Petrassi Gieseking na aʻoaʻoina i le 10 aso. E le gata i lea, o le saolotoga faʻapitoa o le taʻaloga, lea na faʻatupuina ma atiina ae i le tele o tausaga, na maua ai e ia le avanoa e faʻataʻitaʻi ai sina mea itiiti - e le sili atu i le 3-4 itula i le aso. I se upu, e le o se mea e ofo ai o le ta piano a le ta piano na toetoe lava a le gata i le 20s. O se nofoaga taua i totonu na nofoia e musika faʻaonaponei, na ia taina, aemaise lava, le tele o galuega a tusitala Rusia - Rachmaninoff, Scriabin. Prokofiev. Ae o le lauiloa moni na aumaia ia te ia le faatinoga o galuega a Ravel, Debussy, Mozart.

O le faʻamatalaga a Gieseking o le galuega a le faʻamalamalamaina o le French impressionism na taia i le tamaoaiga o lanu e le masani ai, o ata sili ona lelei, o le toomaga fiafia o le toe faia o faʻamatalaga uma o le ie musika le tumau, le mafai ona "taofi le taimi", e faʻaalia i le fa'alogo lagona uma o le fatupese, le atoaga o le ata na pu'eina e ia i fa'amaumauga. O le pule ma le amanaiaina o Gieseking i lenei vaega sa matua le mafai ona finauina, o le ta piano Amerika ma le tusitala talafaasolopito o A. Chesins na fai mai i se tasi taimi e fesootai ma le faatinoga o le "Bergamas Suite" a Debussy: "O le toatele o le au musika sa i ai semanu e faigata ona maua le lototele e luʻitauina le aia tatau a le tagata faasalalau e tusi ai : „O mea totino tumaoti a Walter Gieseking. Aua e te faalavelave.” I le faamatalaina o māfuaaga o lona taulau manuia pea i le faatinoina o musika Falani, na tusia ai e Gieseking: “Ua uma ona taumafai soo e suʻesuʻe pe aiseā ua tonu ai i se faaliliu upu e tupuga mai i Siamani e maua ai na fesootaʻiga mamao ma musika moni Falani. O le tali sili ona faigofie ma, e le gata i lea, o le tali atoa i lenei fesili o le: musika e leai ni tuaoi, o se tautalaga "atunuu", malamalama i tagata uma. Afai tatou te manatu o lenei mea e le taumateina e saʻo, ma afai o le aʻafiaga o musika mataʻina e aofia ai atunuu uma o le lalolagi o se punavai faʻafouina o le fiafia ma le faʻamalieina mo le au fai musika, o lona uiga o le faʻamatalaga tonu lea mo se auala manino o musika. … I le faaiuga o le 1913, i le Conservatory o Hanover, na fautuaina ai aʻu e Karl Leimer e aʻoaʻo le “Reflections in Water” mai le tusi muamua o “Ata”. Mai le manatu o le "tusitala", atonu o le a matua aoga tele le talanoa e uiga i se malamalamaaga faafuaseʻi na foliga mai na faia se suiga i loʻu mafaufau, e uiga i se ituaiga musika "faititili", ae o le mea moni e poloaʻi e taʻutino atu e leai se mea o na tupu le ituaiga. Na ou matua fiafia lava i galuega a Debussy, na ou mauaina i latou e ese le matagofie ma vave ona filifili e taʻalo i latou i le tele e mafai ai ... "sese" e le mafai. E te talitonu i lea taimi ma lea taimi, e faasino i galuega atoatoa a nei fatu pese i le lipine a Gieseking, lea o loo tumau pea lona fou e oo mai i le taimi nei.

E sili atu le taua ma fefinauai e foliga mai i le tele o isi vaega e sili ona fiafia i ai o le galuega a le tusiata - Mozart. Ma o iinei o le faʻatinoga e faʻateleina i le tele o mea faʻapitoa, e iloga i le lalelei ma mama mama Mozartian. Ae ui i lea, e tusa ai ma le toʻatele o tagata atamamai, o Gieseking's Mozart o loʻo auai atoa i le tuai, malulu ua mavae - o le XNUMXth seneturi, faʻatasi ai ma ana faʻamasinoga, siva siva; e leai se mea ia te ia mai le tusitala o Don Juan ma le Requiem, mai le harbinger o Beethoven ma le romantics.

E le masalomia, o le Mozart o Schnabel poʻo Clara Haskil (pe a tatou talanoa e uiga ia i latou na taʻalo i le taimi e tasi ma Gieseking) e sili atu ona fetaui ma manatu o tatou aso ma e latalata atili i le lelei o le faʻalogo faʻaonaponei. Ae o le faauigaga a Gieseking e le aveesea ai lo latou taua faatufugaga, atonu e mafua ona o le pasia o tala faatino ma filosofia loloto o musika, na mafai ai ona ia malamalama ma faailoa atu le malamalama e faavavau, le alofa o le olaga e masani i mea uma - e oo lava i itulau sili ona matautia. o le galuega a lenei fatupese.

Na tu'ua e Gieseking se tasi o fa'aupuga fa'alogo atoatoa o musika a Mozart. I le iloiloina o lenei galuega tele, na taʻua ai e le tagata faitio Siamani i Sisifo o K.-H. Na taʻua e Mann e faapea “i se tulaga lautele, o nei lipine e iloga i se leo e le masani ai ona fetuutuunaʻi ma, e lē gata i lea, e toetoe lava a tigaina le manino, ae e ala foʻi i se tulaga mataʻina lautele o le faaalia ma le mamā o le paʻi ta piano. Ua matua'i atoatoa lea ma le talitonuga maumaututu o Gieseking e faapea o le auala lea e tu'ufa'atasia ai le mama o le leo ma le matagofie o fa'amatalaga, ina ia le fa'aitiitia ai le malosi o lagona loloto o le fatupese i le fa'auiga atoatoa o le faiga masani. O tulafono nei e tusa ai ma le taʻaloga na taʻalo ai Mozart, ma e naʻo luga o ia mea e mafai ai e se tasi ona iloilo lelei lana taʻaloga.

Ioe, o le lisi a Gieseking e le gata i nei igoa. Na ia taalo Beethoven tele, sa ia taalo foi i lana lava ala, i le agaga o Mozart, teena so o se faanoanoaga, mai le romanticization, taumafai mo le manino, matagofie, leo, sologa lelei o vaega. O le fa'amuamua o lana sitaili na tu'u ai le fa'ailoga tutusa i le faatinoga a Brahms, Schumann, Grieg, Frank ma isi.

E tatau ona faamamafaina e faapea, e ui ina tumau Gieseking faamaoni i ana mataupu faavae foafoa i lona olaga atoa, i le sefulu tausaga talu ai, o lana taalo na maua ai se uiga ese teisi nai lo le taimi muamua: o le leo, ao faatumauina lona matagofie ma le manino, na atili atoatoa ma loloto, o le atamai na matua manaia lava. viliina ma le poto o le pianossimo, ina ua tau le lagona leo natia i laina mamao o le faletele; mulimuli ane, o le sa'o sili ona maualuga na tu'ufa'atasia ma nisi taimi e le'i fa'amoemoeina - ma sili atu ona mata'ina - tu'inanau. O le vaitau lea na faia ai faʻamaumauga sili ona lelei a le tusiata - aoina o Bach, Mozart, Debussy, Ravel, Beethoven, faʻamaumauga ma konaseti o faʻafiafiaga. I le taimi lava e tasi, o le saʻo ma le atoatoa o lana taʻaloga na faʻapea o le tele o faʻamaumauga na faamaumauina e aunoa ma se sauniuniga ma toetoe lava a leai se toe fai. O lenei mea e mafai ai ona latou faʻaalia se vaega o le matagofie na faʻaalia e lana taʻaloga i le fale faʻafiafia.

I tausaga mulimuli ane o le taua, sa tumu Walter Gieseking i le malosi, sa i ai i le tulaga maualuga o lona olaga. Talu mai le 1947, na ia aʻoaʻoina ai se vasega ta piano i le Saarbrücken Conservatory, faʻataʻitaʻiina le faiga o aʻoaʻoga a ta piano talavou na atiina ae e ia ma K. Laimer, faia ni malaga faʻasalalau umi, ma faʻamaumau le tele o mea i luga o faʻamaumauga. I le amataga o le 1956, na oso ai le tusiata i se faalavelave tau taavale lea na maliu ai lona toalua, ma sa manua tigaina o ia. Ae ui i lea, i le tolu masina mulimuli ane, na toe tulaʻi Gieseking i luga o le tulaga o le Carnegie Hall, ma taʻalo faʻatasi ma le au faʻaili i lalo o le taʻaloga a Guido Cantelli Beethoven's Fifth Concerto; i le aso na sosoo ai, na taʻua ai e nusipepa a Niu Ioka ua toe malosi atoatoa le tusiata mai le faalavelave ma e leʻi mou atu lava lona tomai. E foliga mai na toe malosi atoatoa lona soifua maloloina, ae ina ua mavae le isi lua masina na maliu faafuasei ai i Lonetona.

O le talatuu a Gieseking e le gata o ana faamaumauga, o lana metotia faaleaoaoga, o ana tamaiti aoga e toatele; Na tusia e le matai le tusi sili ona manaia o faʻamanatuga "O lea na avea ai aʻu ma ta piano", faʻapea foʻi ma potu ma piano fatuga, faʻatulagaga, ma lomiga.

Cit.: O lea na avea ai aʻu ma ta piano / / Faʻataʻitaʻiga ata o atunuu ese. – M., 1975. Lomiga. 7.

Grigoriev L., Platek Ya.