Mario Lanza (Mario Lanza) |

mario tao

"O le leo sili lea o le XNUMXth seneturi!" - Na fai mai Arturo Toscanini i se tasi taimi ina ua ia faalogo ia Lanz i le matafaioi a le Duke i Verdi's Rigoletto i luga o le tulaga o le Metropolitan Opera. O le mea moni, sa i ai i le tagata pese se uiga mata'ina mata'ina o le timbre veveti.

Mario Lanza (igoa moni Alfredo Arnold Cocozza) na fanau ia Ianuari 31, 1921 i Philadelphia i se aiga Italia. Na vave ona fiafia Freddie i musika opera. Sa ou faalogologo ma le fiafia ma taulotoina lipine na faia e matai leo Italia mai le faaputuga mauoa a lo'u tama. Ae ui i lea, e sili atu nai lo le tamaititi na fiafia i taaloga ma uo. Ae, e foliga mai, sa i ai se mea i ona kenera. Ua faapea mai El de Palma, o lē e ana le faleoloa i Vine Street i Philadelphia: “Ou te manatua se tasi afiafi. Afai e sa'o lo'u manatua, o le tolusefulu-iva tausaga. Na agi mai se matagi moni i Filatelefaia. Sa ufitia le aai i le kiona. O mea uma e pa'epa'e-pa'epa'e. Ou te misia le pa. Ou te le faamoemoe mo ni tagata asiasi … Ona matala ai lea o le faitotoa; Ou te tilotilo ma ou te le talitonu i oʻu mata: o laʻu uo talavou o Alfredo Cocozza lava ia. O mea uma i le kiona, mai lalo ifo o se pulou lanumoana ma se ofu mafanafana lanumoana e tau le iloa. O Freddie o loo i ona lima se fusi. E aunoa ma se tala, sa ia alu ifo i totonu o le faleaiga, nofo i lona tulimanu sili ona mafanafana ma amata ona taina le lipine ma Caruso ma Ruffo … O le mea sa ou vaai i ai na faateia ai au: Sa tagi Freddie, faalogologo i musika … Sa nofo faapena mo se taimi umi. Pe tusa o le vaeluapo, sa ou valaau atu ma le faaeteete ia Freddie ua oo i le taimi e tapuni ai le faleoloa. E le'i lagona mai e Freddie a'u ma ou alu loa e moe. Toe foi mai i le taeao, Freddie i le nofoaga lava e tasi. E foliga mai sa ia faalogologo i faamaumauga i le po atoa … Mulimuli ane sa ou fesili ia Freddie e uiga i lena po. Sa ataata ma le matamuli ma fai mai, “Signor de Palma, sa ou matua faanoanoa lava. Ma e matua lelei lava oe. ”…

E le galo lava ia te au lenei mea na tupu. Na foliga mai na matua ese lava ia te au i lena taimi. A uma mea uma, o Freddie Cocozza o loʻo i ai pea, e pei ona ou manatua, e matua ese lava: taʻalo, lavelave. Sa ia faia i taimi uma "feats". Na matou faaigoa o ia o Jesse James mo lena mea. Na ia oso i totonu o le faleoloa e pei o se ata. Afai na te manaomia se mea, na te le fai atu, ae usu le talosaga … I se isi itu na sau ai … Na foliga mai ia te a’u sa popole tele Freddie i se mea. E pei ona masani ai, sa ia usuina lana talosaga. Sa ou togiina ia te ia se ipu aisa kulimi. Na maua e Freddie i luga o le lele ma pese tausua: "Afai o oe o le Tupu o Hogs, o le a avea aʻu ma Tupu o Pese!"

O le faiaoga muamua a Freddie o se Giovanni Di Sabato. Ua silia ma le valusefulu ona tausaga. Na ia taumafai e aʻoaʻo Freddie i le faitau musika ma le solfeggio. Ona i ai lea o vasega ma A. Williams ma G. Garnell.

E pei o le olaga o le tele o tagata pepese maoae, sa maua foi e Freddie lana malologa laki. Lanza faapea mai:

“O se tasi taimi sa tatau ai ona ou fesoasoani i le tilivaina o se piano i luga o se oka na maua e se ofisa o felauaiga. Sa tatau ona aumai le meafaigaluega i le Philadelphia Academy of Music. O le aufaimusika sili a Amerika na latou faia i lenei aʻoga talu mai le 1857. E le gata i Amerika. Toeitiiti lava o peresitene uma o Amerika, amata mai ia Abraham Lincoln, sa i ai iinei ma faia a latou lauga lauiloa. Ma o taimi uma lava ou te pasia ai lenei fale tele, ou te aveese ma le le loto i ai lo'u pulou.

Ina ua uma ona ou setiina le piano, sa ou sauni e o ma a’u uo ae faafuasei ona ou vaaia le faatonu o le Fono a Philadelphia, o Mr. William C. Huff, o lē sa faalogo mai ia te au i se tasi taimi i lo’u faiaoga o Irene Williams. Na ia faataalise mai e faafeiloaʻi aʻu, ae ina ua ia vaaia “laʻu galuega mo sina taimi”, na faateʻia o ia. Sa ou ofuina oʻu ofu, o se sikafu mumu sa nonoa i loʻu ua, o loʻu auvae sa sausau i le tapaa - o le lamu lea sa masani i lena taimi.

“O le a lau mea o fai iinei, lau uo talavou?”

– E te le o va'ai? Ou te gaoioi piano.

Na lulu le ulu o Huff ma le faalumaina.

“E te le maasiasi ea, alii talavou?” Faatasi ai ma se leo faapena! E tatau ona tatou aoao e pepese, ae le o le taumafai e lue piano.

Sa ou ata.

“E mafai ona ou fesili, o le a le tupe?” E leai ni milionea i loʻu aiga ...

I le taimi nei, o le taʻitaʻi taʻutaʻua o Sergei Koussevitzky faʻatoa maeʻa se faʻataʻitaʻiga ma le Boston Symphony Orchestra i le Maota Tele ma, afu ma faʻatasi ai ma se solo i luga o ona tauau, na ulufale atu i lona potu fai. Na uu mai e Mr. Huff lo’u tauau ma tulei a’u i totonu o le potu i talaane o le potu o Koussevitzky. “Ia pese! sa ia alaga. “Pese e pei ona e le’i pese!” – “Ma o le a le mea e usu?” “Po o le a lava, faamolemole faavave!” Sa ou feanu i fafo le pulumu ma pese...

Na mavae sina taimi, ma oso mai le maestro Koussevitzky i totonu o lo matou potu.

O fea lena leo? O lena leo matagofie? sa ia alaga mai ma faafeiloai mai ia te au ma le alofa. Sa ia punou ifo i lalo i le piano ma siaki la'u laina. Ma, sogi mai ia te aʻu i luga o alafau e lua i se auala i sasaʻe, o le maestro, e aunoa ma se faatuai mo sina sekone, na valaaulia aʻu e auai i le Berkshire Music Festival, lea na faia i tausaga taʻitasi i Tanglewood, Massachusetts. Na ia tuuina atu laʻu sauniuniga mo lenei tausamiga i le au musika sili ona lelei e pei o Leonard Bernstein, Lukas Foss ma Boris Goldovsky…”

I le aso 7 o Aokuso, 1942, na faia ai e le tama pese pese lana amataga i le Tanglewood Festival i le vaega itiiti o Fenton i le tala malie a Nicolai The Merry Wives of Windsor. I lena taimi, ua uma ona galue o ia i lalo o le igoa o Mario Lanza, ave le igoa o lona tina o se pseudonym.

I le aso na sosoo ai, e oo lava i le New York Times na tusi ma le naunautai e faapea: “O se tama pese e luasefulu-tausaga le matua, o Mario Lanza, e uiga ese lona talenia, e ui lava e leai sona matua ma se tomai. O lona uiga le mafaatusalia e tau lē pei o tagata pepese uma i aso nei.” O isi nusipepa na fetinaʻiina foi i le viia: "Talu mai le taimi o Caruso e leʻi i ai se leo faapena ...", "Ua maua se vavega leo fou ...", "Lanza o le Caruso lona lua ...", "Na fanau mai se fetu fou i totonu. le vanimonimo opera!”

Na toe foi atu Lanza i Filatelefaia ua tumu i lagona ma faamoemoega. Ae ui i lea, o se mea na faateʻia ai o ia: o se samania i le militeli i le United States Air Force. O lea na faia ai e Lanza ana konaseti muamua i le taimi o lana auaunaga, i totonu o pailate. O le mea mulimuli e leʻi faʻafefe i le iloiloga o lana taleni: "Caruso of aeronautics", "Caruso Lua"!

Ina ua uma le demobilization i le 1945, na faaauau Lanza ana suʻesuʻega ma le faiaoga Italia lauiloa E. Rosati. O le taimi nei na matua fiafia lava o ia i pesepesega ma amata ona matua saunia mo le galuega a se tagata pese opera.

I le aso 8 o Iulai, 1947, na amata ai ona taamilo Lanza i aai o Amerika ma Kanata ma le Bel Canto Trio. Ia Iulai 1947, XNUMX, na tusia ai e le Chicago Tribune: "Ua faia e le talavou Mario Lanza se lagona. O se taule’ale’a lautele e le’i leva ona tatala lona toniga a le militeri e pese ma se aia tatau e le mafai ona faafitia, talu ona fanau mai e pese. O lana taleni o le a teuteuina ai soo se fale taʻalo i le lalolagi.”

O le aso na sosoo ai, na faatumulia ai le Paka Tele i le 76 na naunau e vaai i o latou lava mata ma taliga i le i ai o se tenor mataʻina. E oo lava i le leaga o le tau e lei fefefe ai i latou. I le aso na sosoo ai, i timuga mamafa, e sili atu i le 125 tagata faalogologo na faapotopoto iinei. Na tusia e le tusitala musika a Chicago Tribune Claudia Cassidy:

“O Mario Lanza, o se talavou e malosi lona tino, e pogisa ona mata, ua faameaalofaina i le matagofie o se leo masani, lea na te faaaogaina toetoe lava a faanaunau. Ae ui i lea, o loʻo ia te ia ni nuances e le mafai ona aʻoaʻoina. Na te silafia le mea lilo e ati ai loto o le ʻaufaalogologo. O le aria sili ona faigata o Radames e faia i le vasega muamua. Na fetagisi le aofia ma le fiafia. Na ataata fiafia Lanza. E foliga mai o ia lava na faateʻia ma sili atu lona fiafia nai lo se isi lava.

I le tausaga lava lea, na maua ai e le tagata pese se valaaulia e faia i le New Orleans Opera House. O le matafaioi muamua o le vaega a Pinkerton i le "Chio-Chio-San" saunia e G. Puccini. Na sosoo ai ma le galuega a La Traviata e G. Verdi ma Andre Chenier e W. Giordano.

Na tupu ma salalau le taʻutaʻua o le tagata pese. E tusa ai ma le pule o le konaseti o le pese pese Constantino Kallinikos, na faia e Lanza ana konaseti sili ona lelei i le 1951:

"Afai na e vaʻai ma faʻalogo i mea na tutupu i 22 US taulaga ia Fepuari, Mati ma Aperila 1951, ona e malamalama lea i le auala e mafai ai e se tusiata ona faatosina tagata lautele. Sa ou i ai iina! Ua ou vaai i ai! Na ou faalogo i ai! Na ou teʻi i lenei mea! Sa masani ona ou ita, o nisi taimi e faalumaina, ae, ioe, o loʻu igoa e le o Mario Lanza.

Na sili atu Lanza ia te ia lava i na masina. O le manatu lautele o le taamilosaga na faaalia e le mekasini malosi o le Time: “E oo lava ia Caruso sa leʻi faamemelo i ai ma na te leʻi faagaeeina se tapuaʻiga e pei ona faia e Mario Lanza i le taimi o le taamilosaga.”

Pe a ou manatua lenei taamilosaga a le Great Caruso, ou te vaai atu i le motu o tagata, i totonu o aai uma ua faamalosia leoleo leoleo o loo leoleoina Mario Lanza, ana leai semanu e nutimomoia o ia e tagata feita; asiasiga aloa'ia faifaipea ma sauniga fa'afeiloa'i, fonotaga a le au fa'asalalau e le'i uma lea e 'ino'ino pea i ai Lanza; o le vavao e le gata o loo siomia ai o ia, o le autilo atu i le pu ki, o le ulufale atu e lei valaauliaina i totonu o le potu o lana tusiata, o le manaomia o le faamaimauina o se taimi pe a uma konaseti taitasi e faatali ai le motu o tagata e taape; toe foi i le faletalimalo pe a uma le vaeluapo; gaui faamau ma gaoi solosolo… Na sili atu Lanza i mea uma na ou faamoemoeina!”

I lena taimi, ua uma ona maua e Lanza se ofo na suia ai lona taunuuga fatufatuaʻi. Nai lo o se galuega o se tagata pese opera, o le taʻutaʻua o se tagata fai ata tifaga o loʻo faʻatali mo ia. O le kamupani ata tele i le atunuu, Metro-Goldwyn-Meyer, sa sainia se konekarate ma Mario mo le tele o ata tifaga. E ui lava e leʻi sologa lelei mea uma i le taimi muamua. I le ata muamua, na aoteleina Lanz e ala i le faia o le le saunia. O le monotony ma le le faʻaalia o lana taʻaloga na faʻamalosia ai le au fai ata e sui le tagata fai pese, ma taofia le leo o Lanza i tua o vaaiga. Ae e leʻi fiu Mario. O le ata e sosoo ai, “The Darling of New Orleans” (1951), ua aumaia ai ia te ia le manuia.

Na tusia e le tagata pese lauiloa M. Magomayev i lana tusi e uiga ia Lanz:

"O le fuafuaga o le lipine fou, lea na maua ai le igoa mulimuli "New Orleans Darling", sa i ai se leitmotif masani ma le "Midnight Kiss". I le ata muamua, na faia ai e Lanza le matafaioi o se uta na avea ma "perenise o le opera stage." Ma i le lona lua, o ia, o le faifaiva, ua liliu atu foi i se opera premiere.

Ae i le faaiuga, e le o faatatau i le taupulepulega. Na faʻaalia e Lanza o ia o se tagata faʻapitoa. O le mea moni, o mea na tutupu muamua e amanaia. Sa fiafia foi Mario i le tusitusiga, lea na mafai ona fuga mai le laina le lelei o le ola o le toa ma auiliiliga suamalie. Sa faatumulia le ata i eseesega faalelagona, lea sa i ai se nofoaga mo upu ootia, tala faatino taofiofia, ma malie feilafi.

"The Favorite of New Orleans" na tuʻuina atu i le lalolagi le tele o musika mataʻina: vaega mai tala faʻamusika, faʻataʻitaʻiga ma pese na fatuina i luga o fuaiupu a Sammy Kahn e le fatupese Nicholas Brodsky, o le, e pei ona uma ona matou fai atu, sa vavalalata vavalalata ia Lanz: la latou talanoaga. na tupu i luga o le manoa fatu e tasi. O uiga, upu agamalu, faʻaaliga faʻafefe ... O le mea lea na tuʻufaʻatasia ai i latou, ma sili atu i mea uma, o nei uiga na atagia mai i le pese autu o le ata tifaga "Be my love!", lea, ou te fai atu, na avea ma se fiafiaga. taimi uma.

I le lumanaʻi, o ata tifaga ma le auai o Mario e mulimulitaʻia le tasi ma le isi: The Great Caruso (1952), Ona o Oe O Aʻu (1956), Serenade (1958), Seven Hills o Roma (1959). O le mea autu na tosina mai ai le faitau afe o tagata matamata i nei ata tifaga o le "pese faʻataulāitu" a Lanz.

I ana ata tifaga lata mai, o le tagata pese e faʻateleina le faʻatinoina o pese Italia. E avea foi i latou ma faavae o ana polokalame konaseti ma lipine.

Faasolosolo malie, e atiina ae e le tusiata se manao e tuuina atu atoatoa o ia lava i le tulaga, le faatufugaga o leo. Na faia e Lanza se taumafaiga faapena i le amataga o le 1959. Na tuua e le pese pese Amerika ma nofo i Roma. Talofa e, o le miti a Lanz e leʻi faʻamoemoe e taunuʻu. Na maliu o ia i le falemaʻi ia Oketopa 7, 1959, i lalo o tulaga e leʻi faʻamalamalamaina atoatoa.