Johann Nepomuk Hummel |

Johann Nepomuk Hummel

Na fanau Hummel i le aso 14 o Novema, 1778 i Pressburg, ona avea ai lea ma laumua o Hanikeri. Sa nonofo lona aiga i Unterstinkenbrunn, o se tamai aulotu i Lower Austria lea sa faatautaia ai e le tamamatua o Hummel se faleaiga. O le tama o le tama, o Johannes, na fanau foi i lenei aulotu.

Nepomuk Hummel ua uma ona i ai se taliga tulaga ese mo musika i le tolu o ona tausaga, ma faafetai i lona fiafia tele i soo se ituaiga musika, i le lima o ona tausaga na ia mauaina mai lona tama se tamai piano o se meaalofa, lea na ia, i le ala. , na tausia ma le migao seia oo i lona maliu.

Mai le 1793 na nofo ai Nepomuk i Vienna. O lona tama i lena taimi sa auauna atu iinei o le faatonu musika o le fale faafiafia. I le tausaga muamua o lona nofo ai i le laumua, e seasea faaali mai Nepomuk i le sosaiete, ona sa masani ona auai i musika. Muamua, na aumai o ia e lona tama ia Johann Georg Albrechtsberger, o se tasi o faiaoga o Beethoven, e suesue i le tulaga, ma mulimuli ane i le taitai faaili o le faamasinoga o Antonio Salieri, lea na ia faia ai lesona pese ma o ia na avea ma ana uo vavalalata ma o se molimau foi i le faaipoipoga. Ma ia Aokuso 1795 na avea ai o ia ma se tagata aʻoga a Joseph Haydn, o le na faʻafeiloaʻi o ia i le okeni. E ui lava i nei tausaga e seasea faia Hummel i liʻo tumaoti o se ta piano, ua uma ona manatu o ia i le 1799 o se tasi o tagata sili ona lauiloa o lona taimi, o lana ta piano, e tusa ai ma ona po, sa tulaga ese, ma e le mafai foi e Beethoven ona faatusatusa ia te ia. O lenei faatufugaga atamai o le faauigaina na natia i tua o se foliga le mautonu. E puʻupuʻu, mamafa tele, ma foliga faʻafefeteina, ufiufi atoa i pockmarks, lea e masani ona faʻafefeteina ma le popole, lea na maua ai se lagona le fiafia i le au faʻalogologo.

I tausaga lava e tasi, na amata ai ona faia e Hummel ana lava fatuga. Ma afai o ana fugues ma fesuiaiga na o le tosina atu i ai, ona avea lea o le rondo ma tagata lauiloa tele.

E foliga mai, faafetai ia Haydn, ia Ianuari 1804, na faʻatagaina Hummel i le Prince Esterhazy Chapel i Eisenstadt o se taʻaloga ma se totogi faaletausaga o le 1200 guilders.

Mo lana vaega, sa le faatuaoia le migao o Hummel mo lana uo ma le lagolago, lea na ia faaalia i lana piano sonata Es-dur faapaiaina ia Haydn. Faatasi ai ma se isi sonata, Aleluia, ma se faanenefu mo piano, na lauiloa ai Hummel i Farani ina ua uma le konaseti a Cherubini i le Paris Conservatoire i le 1806.

Ina ua tofia i le 1805 Heinrich Schmidt, o le sa galue i Weimar ma Goethe, o le faatonu o le fale faafiafia i Eisenstadt, na toe olaola le olaga musika i le faamasinoga; fa'afiafiaga masani na amata i luga o le tulaga fou na fausia o le maota tele o le maota. Na fesoasoani Hummel i le atinaʻeina o le toetoe lava o ituaiga uma na taliaina i lena taimi - mai tala faʻasolopito eseese, tala faʻasolopito, palota i tala faʻamusika ogaoga. O lenei fatuga musika na tupu tele lava i le taimi na ia faʻaaluina i Eisenstadt, o lona uiga, i tausaga 1804-1811. Talu ai o nei galuega na tusia, e foliga mai, naʻo le komisi, i le tele o tulaga ma se taimi faʻatapulaʻa ma e tusa ai ma le tofo o tagata lautele o le taimi, e le mafai ona maua e ana opera se manuia tumau. Ae o le tele o galuega musika sa sili ona lauiloa i le au maimoa tala faatino.

O le toe foi atu i Vienna i le 1811, na tuuto atu ai Hummel o ia lava i le fatu pese ma lesona musika ma e seasea faʻaalia i luma o tagata lautele o se ta piano.

I le aso 16 o Me, 1813, na faaipoipo ai Hummel ia Elisabeth Rekel, o se tagata pese i le Vienna Court Theatre, o le tuafafine o le tagata pese opera Joseph August Rekel, o le na lauiloa mo ana sootaga ma Beethoven. O lenei faaipoipoga na fesoasoani i le mea moni na vave ona oʻo mai Hummel i le mafaufau o tagata Viennese. Ina ua oo i le tautotogo o le 1816, ina ua uma le taua, sa alu ai o ia i se taamilosaga konaseti i Prague, Dresden, Leipzig, Perelini ma Breslau, sa matauina i mataupu taua uma e faapea "talu mai le taimi o Mozart, e leai se ta piano na fiafia i le lautele e pei o Hummel.”

Talu ai o musika a potu i lena taimi sa tutusa ma musika fale, sa tatau ona ia fetuutuunai o ia lava i se aofia lautele pe afai na te manao ia manuia. Na tusia e le fatu pese le septet lauiloa, lea na muamua faia ma le manuia tele ia Ianuari 28, 1816 e le Bavarian royal chamber musician Rauch i se konaseti fale. Mulimuli ane sa taʻua o le galuega sili ma sili ona atoatoa a Hummel. E tusa ai ma le tusitala Siamani o Hans von Bulow, “o le faaaʻoaʻoga sili lea o le tuufaatasia o sitaili musika se lua, konaseti ma potu, lea e iai i tusi musika.” Faatasi ai ma lenei seti na amata ai le vaitau mulimuli o le galuega a Hummel. Faʻateleina, o ia lava na faʻatautaia ana galuega mo faʻasalalauga eseese, aua, pei o Beethoven, na te leʻi faʻatuatuaina lenei mataupu i isi.

I le ala, sa faia e Hummel sootaga faauo ma Beethoven. E ui ina eseese taimi sa i ai ni feeseeseaiga ogaoga i lo latou va. Ina ua tuua e Hummel Viena, sa faapaiaina e Beethoven se canon ia te ia e manatua ai le taimi sa faatasi ai i Viena ma upu: “Manuia le faigamalaga, Hummel pele, o nisi taimi ia manatua lau uo o Ludwig van Beethoven.”

Ina ua uma le lima tausaga o nofo i Vienna o se faiaoga musika, ia Setema 16, 1816, na valaaulia ai o ia i Stuttgart e avea ma pule faaili a le faamasinoga, lea na ia faia ai tala faamusika a Mozart, Beethoven, Cherubini ma Salieri i le fale opera ma faatino o se ta piano.

Tolu tausaga mulimuli ane, na siitia atu le fatu pese i Weimar. O le aai, faatasi ai ma le tupu e lei faapaleina o le tusisolo o Goethe, na maua se fetu fou i le tagata o Hummel lauiloa. Na tusi Beniowski, le tusitala o le soifuaga o Hummel e faatatau i lenā vaitaimi: “O le asiasi atu iā Weimar ae lē faalogo iā Hummel e tutusa lava ma le asiasi atu i Roma ae lē vaai i le Pope.” Na amata ona o mai ia te ia tamaiti aoga mai le lalolagi atoa. O lona ta'uta'ua o se faiaoga musika sa matua maoae lava o le mea moni lava o le avea ma ana tamaiti aoga sa taua tele mo le galuega i le lumanai o se talavou musika.

I Weimar, na ausia e Hummel le maualuga o lona taʻutaʻua Europa. O iinei na ia faia ai se faʻalavelave moni ina ua maeʻa tausaga fatufatuaʻi i Stuttgart. O le amataga na faataatia e ala i le fatuina o le sonata lauiloa fis-moll, lea, e tusa ai ma Robert Schumann, o le a lava e ola ai le igoa o Hummel. I ni faaupuga faamomoiloto, ma le le mautonu, "ma i se uiga sili ona alofa, ua toeitiiti atoa le luasefulu tausaga i luma o lona taimi ma o loʻo faʻamoemoe i le leo o aʻafiaga e masani ai i le tuai o le faʻafiafiaga." Ae o le tolu piano trios o lona taimi mulimuli o le fatufatuga, aemaise lava opus 83, o loʻo i ai uiga fou faʻapitoa; i le pasia o ona tuaa o Haydn ma Mozart, na ia liliu atu iinei i se taaloga "matagofie".

O se fa'amatalaga patino o le es-moll piano quintet, atonu na mae'a i le 1820, lea o le mataupu autu o le fa'aaliga musika e le o ni elemene o le fa'aleleia po'o mea teuteu teuteu, ae galue i le autu ma le fati. O le fa'aogaina o elemene fa'a-Hungarian, e sili atu le fiafia i le pianoforte, ma le lelei i le fati o nisi ia o mea fa'amusika e iloagofie ai le sitaili tuai a Hummel.

I le avea ai o se taitai i le faamasinoga a Weimar, ua uma ona malolo Hummel ia Mati 1820 e alu i se tafaoga tafaoga i Prague ona sosoo ai lea ma Vienna. I le toe foi mai, sa ia faia se konaseti i Munich, o se manuia e lei tupu muamua. I le lua tausaga mulimuli ane, na alu ai o ia i Rusia, i le 1823 i Pale, lea, ina ua uma se konaseti i le aso 23 o Me, na taʻua ai o ia "le Mozart o Siamani i aso nei." I le 1828, o se tasi o ana konaseti i Warsaw na auai ai le alii talavou o Chopin, o le na fiafia moni lava i le taʻaloga a le matai. O lana ta'amilosaga mulimuli o konaseti - i Vienna - na ia faia ma lona faletua ia Fepuari 1834.

Na ia faʻaaluina vaiaso mulimuli o lona olaga i le faʻatulagaina o quartets string piano a Beethoven, lea na tofia ai o ia i Lonetona, lea na ia fuafua e lolomiina. O le gasegase na vaivai ai le tusitala, na alu ese lemu lona malosi, ma sa le mafai ona ia faataunuuina ona faamoemoega.

Pe a ma le vaiaso a o lumanaʻi lona maliu, i le ala, sa i ai se talanoaga e uiga ia Goethe ma tulaga o lona maliu. Na fia iloa e Hummel le taimi na maliu ai Goethe - ao poʻo le po. Na latou tali atu iā te ia: “I le aoauli.” “Ioe,” o le tala lea a Hummel, “afai ou te oti, ou te manao ia tupu i le ao.” O lona moomooga mulimuli lea na faataunuuina: ia Oketopa 17, 1837, i le 7 i le taeao, i le vaveao, na maliu ai o ia.