Mea moni manaia e uiga i musika

E tele mea manaia e feso'ota'i ma musika. E le gata o galuega ofoofogia ia, o mea fai musika eseese, taʻaloga, ae faʻapea foʻi ma mea moni manaia e uiga i musika. O le a e aʻoaʻoina e uiga i nisi o i latou i lenei mataupu.

Moni Numera 1 “Cat harpsichord.”

I le Vaitau Tutotonu, e foliga mai e le gata o tagata na iloa e le pope o ni tagata pepelo, ae e oo lava i pusi na aafia i le Inquisition! E iai faamatalaga e tusa ai ma le faamatalaga a le Tupu o Filipo II o Sepania sa iai se meafaifaaili uiga ese e taʻua o le “Cat Harpsichord.”

O lona fausaga sa faigofie - o se pusa umi ma ni vaeluaga e fausia ai vaega e sefulufa. I vaega taʻitasi sa i ai se pusi, na filifilia muamua e se "tagata tomai faapitoa". O pusi taʻitasi na pasia se "suʻega" ma afai o lona leo na faʻamalieina le "phoniator", ona tuʻuina lea i totonu o se vaega, e tusa ai ma le maualuga o lona leo. Na vave susunuina pusi "teena".

O le ulu o le pusi ua filifilia na oso i totonu o le pu, ma o ona si'usi'u na mau lelei i lalo o le piano. O taimi uma lava e oomi ai se ki, e eli malosi ai se nila ma'ai i le si'usi'u o le pusi, ma e masani lava ona ee le manu. O faafiafiaga a le ʻaufaipule e aofia ai le “taʻalo” o ia fati po o le taina o fati. O le a le mea na mafua ai le sauā? O le mea moni, na folafola atu e le ekalesia le aulelei fulufulua o avefeau a Satani ma malaia i latou i le faaumatiaga.

Na vave ona salalau le mea fai musika sauā i Europa atoa. E oo lava ia Peter I na okaina se “pusa harpsichord” mo le Kunstkamera i Hamburg.

Mea moni #2 “O le vai o se puna o musumusuga?”

O mea moni manaia e uiga i musika e fesoʻotaʻi foi ma mea masani. O Beethoven, mo se faʻataʻitaʻiga, na amata ona fatu musika ina ua uma ona ia tuu ifo lona ulu i totonu o se pesini tele, lea na tumu i ... vai aisa. O lenei masani uiga ese na matua pipii mau i le fatu pese, e tusa lava po o le a le tele o lona manao, e le mafai ona ia tuua i lona olaga atoa.

Mea moni Nu. 3 “O musika e faamalolo ma pipili”

O mea moni manaia e uiga i musika e fesoʻotaʻi foi ma le le malamalama atoatoa o le aafiaga o musika i le tino o le tagata ma le soifua maloloina. E iloa e tagata uma ma ua faʻamaonia faʻasaienisi o musika masani e atiaʻe ai le mafaufau ma faʻafilemu. E oo lava i nisi o faamai na faamaloloina pe a uma ona faalogologo i musika.

I le faʻatusatusaina o le faʻamalologa o musika masani o le meatotino faʻaleagaina o musika a le atunuu. Ua fuafuaina e le au fuainumera fuainumera i Amerika, o le pasene sili ona tele o faalavelave faaletagata lava ia, pule i le ola ma teteʻa e tupu ia i latou e fiafia i musika a le atunuu.

Mea moni Nu. 4 “O se tusi o se iunite tau gagana”

Mo le tolu selau tausaga ua tuanaʻi, o tagata suʻesuʻe philologists na mafatia i le manatu o le fatuina o se gagana faʻapitoa. E tusa ma le lua selau galuega faatino e iloa, ae toetoe lava a galo uma i latou i le taimi nei ona o lo latou le saʻo, lavelave, ma isi mea manaia e uiga i musika, ae ui i lea, e aofia ai se tasi o galuega faatino - le gagana musika "Sol-re-sol".

O lenei faiga gagana na fausia e Jean Francois Sudre, o se Farani na fanau mai. O tulafono o le gagana musika na faalauiloaina i le 1817; i le aotelega, e fasefulu tausaga o le au mulimuli ia Jean e mamanuina ai le kalama, upu ma a'oa'oga.

O a'a o upu, ioe, o nota e fitu na iloa e i tatou uma. O upu fou na faia mai ia i latou, mo se faʻataʻitaʻiga:

• oe=ioe;
• muamua=leai;
• re=i(union);
• matou=po;
• fa=i;
• toe+fai=lo'u;

O le mea moni, o se tautalaga e mafai ona faia e se tagata musika, ae o le gagana lava ia na sili atu ona faigata nai lo gagana sili ona faigata i le lalolagi. Ae ui i lea, ua iloa i le 1868, o le galuega muamua (ma, e tusa ai, o le mulimuli) lea na faʻaaogaina ai le gagana musika, na faʻasalalau i Pale.

Mea moni #5 “E faalogo apogaleveleve i musika?”

Afai e te taina se vaiolini i totonu o se potu e nonofo ai apogaleveleve, e vave ona tolotolo ese iniseti mai o latou malutaga. Ae aua e te manatu oi latou o ni tagata atamamai i musika sili. O le mea moni o le leo e mafua ai ona teteʻe filo o le upega, ma mo apogaleveleve o se faʻailoga lea e uiga i manu, lea e vave ona tolotolo i fafo.

Fa'amatalaga 6 “Pepa Fa'asinomaga”

I se tasi aso na tupu ai na sau Caruso i le faletupe e aunoa ma se pepa e iloagofie ai. Talu ai sa faanatinati le mataupu, o le tagata lauiloa o le faletupe na tatau ona usu se aria mai Tosca i le cashier. Ina ua uma ona faʻalogologo i le pese lauiloa, na ioe le cashier o lana faʻaaliga e faʻamaonia ai le faʻamatalaga o le tagata na mauaina ma tuʻuina atu le tupe. Mulimuli ane, na taʻua e Caruso lenei tala, na te leʻi taumafai malosi e pese.